Rick McGarrey – Tango and Chaos
În tango, mâna dreapta a femeii trebuie să meargă unde decide bărbatul să ducă mâna sa stânga, dar are câteva opţiuni privind plasarea mâinii drepte. Deşi poziţia depinde foarte mult de înălţimea relativă şi posturile partenerilor, hai să vedem câteva dintre opţiuni. Aici este poziţia clasică, cu braţul stâng al femeii poziţionat puţin deasupra umerilor bărbatului:
Nestor Serra şi Cristina la Leales y Pampeanos în Avellaneda.
Nestor şi Cristina afişează cea mai obişnuită îmbrăţişare folosită în zilele noastre. Când înălţimile partenerilor sunt relativ apropiate, braţul stâng al femeii se va găsi adesea în această poziţie. Imaginile de mai jos înfăţişează câteva variaţiuni care sunt puţin mai extreme, cu femeia înfăşurându-şi braţul în jurul spatelui bărbatului. Se poate observa că mâna femeii ajunge până la umărul stâng sau subsoara bărbatului şi uneori, atârnă aproape vertical, în jos, pe spatele lui:
Unele femei preferă să ajungă mai departe în jurul umerilor bărbaţilor.
Pe de o parte această poziţie este o problemă de stil şi pe de altă parte este rezultatul îmbrăţişării mai ferme şi mai apropiate, populară la milongile din zilele noastre. Evident înălţimile partenerilor sunt un factor major. Pentru că sunt mai înalt decât Alej şi stau drept când dansez, nu există posibilitatea ca ea să ajungă cu mâna în jurul umerilor mei, aşa că, în mod obişnuit, mâna ei stânga ajunge undeva în zona cefei mele. Observaţi că Graciela în ultima imagine din drepta îşi lasă mâna să atârne aproape vertical pe spatele lui Carlos.
Când cuplurile dansează cu mâna stânga a femeii înfăşurată în jurul umerilor bărbatului înseamnă că ei trebuie să menţină îmbrăţişarea apropiată permanent. Deşi aceasta este de departe cea mai obişnuită îmbrăţişare în milongile din zilele noastre, chiar şi printre cei mai tradiţionalişti milongueros, nu este singura – şi unii milongueros o ignoră. Motivul poate fi pe de o partea că ei au început să danseze în cluburile din vecinătate pe care le frecventau împreună cu familiile şi nu se simţeau confortabil într-o îmbrăţişare aşa de apropiată în faţa copiilor şi a altor membri ai familiei. Desigur, milongile încă au loc în aceleaşi cluburi şi acum iar familiile şi copii sunt încă prezenţi dar cred că majoritatea persoanelor s-a obişnuit să vadă îmbrăţişarea apropiată mai mult decât acum 50 de ani. Miguel Balbi, în imaginea din stânga, căruia nu îi place stilul mâinii înfăşurate pur şi simplu spune: “Este o invenţie ca o femeie să-şi pună mâna în jurul umerilor bărbatului. Modul corect de a dansa tango este cu mâna femeii odihnindu-se pe umărul drept al bărbatului.”
Aşa că o parte dintre obiecţiile la “braţul înfăşurat” sunt probabil estetice şi tradiţionaliste – pur şi simplu nu arată bine pentru unele dintre persoanele mai în vârstă. Şi cred că un alt motiv pentru care unor persoane nu le place îmbrăţişarea atât de apropiată este că o găsesc ca fiind foarte restrictivă. Miguelito este cel mai bun din lume la enrosques (enrosque este o răsucire în genul giro pe care o vom vedea mai târziu) şi este mai uşor să execuţi enrosques când există o mică flexibilitate în îmbrăţişare.
Stilul extrem în care femeia înfăşoară complet mâna în jurul umerilor bărbatului, sau chiar vertical, în jos, pe spatele lui, este un moft apărut recent la milongi. Dacă va reuşi să se menţină rămâne de văzut… dar atât timp cât nu ai mii de ore de milonga precum Graciela, ai grijă! Poziţiile extreme pot cauza probleme în tango. Precum poziţia încheieturii mâinii la bărbat pe care am discutat-o într-un articol precedent şi aceasta te poate scoate din echilibru. Unele femei sfârşesc prin a-şi ridica umărul drept pentru a ajunge mai departe cu braţul şi acest dezechilibru creează o reacţie în lanţ în întregul corp. Încearcă astfel: stând în faţa unei oglinzi fă câţiva paşi lungi înainte şi înapoi. După aceea ridică umărul stâng. Încearcă să îţi atingi urechea cu umărul şi după aceea fă aceeaşi paşi lungi. Simţi diferenţa? Muşchii de pe partea stângă a corpului sunt alungiţi şi probabil îi simţi trăgând în jos prin spate şi şolduri, până în picioare. Asta nu este bine.
Într-un timp, Alej şi cu mine ne gândeam să facem o pagină denumită “Era o bună dansatoare…” şi ne-am propus de multe ori asta în ultimii doi ani. De cele mai multe ori când observăm o dansatoare a cărei nivel a scăzut şi asta din cauza a două mofturi care s-au răspândit precum viruşii. Unul este a încerca să ajungi cât mai departe în jurul umerilor bărbatului şi celălalt este executarea a cât mai multe decoraţiuni (adornos). Există un adorno în care femeiea ţine piciorul flexat şi ridică vârful în sus. Mie mi se pare caraghios, parcă încerca să-şi întindă muşchii gambei de fiecare dată când are o secundă liberă.
Să privim următoarea serie de imagini:
Alej ţine mâna pe umărul drept al lui Duplaa astfel încât are posibilitatea de a se depărta puţin…
…şi după aceea îl mută înapoi în jurul umerilor lui când se simte pregătită pentru îmbrăţişarea apropiată.
Cel mai important lucru pentru o femeie este să se simtă confortabil şi să fie flexibilă în diferitele îmbrăţişări posibile. Majoritatea milongueros evita să corecteze sau chiar să facă sugestii unei femei, aşa că este cel mai bine să ştii dinainte ce îşi doreşte partenerul tău sau să fii suficient de senzitivă încât să îţi dai seama în timpul dansului. Alej ştie că Julio Duplaa preferă uneori mai mult spaţiu aşa că foloseşte două îmbrăţişări. Ea mută braţul ei stâng mai jos pe umărul lui drept, cu cotul ridicat, pentru a-i oferi posibilitatea de a se depărta puţin când vrea să conducă paşi în interiorul îmbrăţişării dar când simte că sunt într-o poziţie în care el nu ar dori să se separe mută braţul ei înapoi în jurul umerilor lui.
În articolele următoare vom studia mai amănunţit postura şi îmbrăţişarea.
Lasă un răspuns