De ce cel mai important lucru în tango nu este legat de tango

portrait1-smallVeronica ToumanovaArticol original

Care este cel mai important lucru în tango? Diferite persoane ar putea spune că ar fi muzica, conexiunea, îmbrăţişarea, bucuria, interacţiunea socială, dezvoltarea abilităţilor şi aşa mai departe. Din fericire, noi toţi avem priorităţi şi preferinţe diferite. Oricum, cel mai important lucru în tango nu este nici unul dintre cele de mai sus. Cu toate acestea, este atât de important şi de atotcuprinzător încât avem tendinţa să îl scăpăm cu totul din vedere. Cel mai important lucru în tango nu are nimic de a face cu tangoul, şi totuşi influenţează experienţa de tango în toate modurile posibile.

Am câştigat întreaga ta atenţie, nu e aşa?

Iată-l: cel mai important lucru în tango este punctul tău de conştientizare.

Iniţial m-am gândit să îl numesc nivel de conştientizare, dar “nivel” este prea ierarhic iar conştientizarea nu este ceva foarte structurat. Este mai mult o extindere simultană în mai multe direcţii. Ce se întâmplă când îţi schimbi punctul de conştientizare este extrem de dificil de descris (de fapt mă îndoiesc că ştim ce se întâmplă, este un mister al conştientizării), dar pot ilustra cu exemple.

Imaginează-te ca proaspătul începător care erai când ai început să înveţi tango. Adu-ţi aminte cum te-ai simţit, ce ştiai şi ce gândeai despre tango. Dramatismul lui Pugliese probabil îţi bulversa sufletul. A fi în stare să faci un boleo sus (sau să conduci unul) părea fericirea supremă pe care o vei avea vreodată în tango. Să dansezi cu acel tip sau cu acea tipă părea la fel de imposibil ca a deveni un star de cinema. Acum gândeşte-te unde te afli CHIAR ACUM. Probabil ai trecut de la săltatul pe Gotan Project la plăcerea unui caminar liniştit pe Firpo şi totuşi te consideri aceeaşi persoană. Probabil ai învăţat să faci un boleo dar descoperi că încă nu ştii să pivotezi după toţi aceşti ani. Modificarea punctului de conştientizare este exact asta: a deveni o persoană diferită rămânând totuşi tu însuţi.

Când te duci la un profesor de tango probabil spui: “ Am această problemă. Îmi tot pierd echilibrul şi mă simt foarte inconfortabil când fac asta sau cealaltă.” Profesorul va dansa cu tine, te va privi, te va pune să faci anumite exerciţii, îţi va explica ceva teorie şi atunci lucrurile vor începe să se schimbe. La început, cu ajutorul profesorului, vei deveni foarte acut conştient când ceva nu funcţionează. După aceea vei înţelege de ce. Vei primi instrumente şi imagini pentru a CORECTA ceea ce faci şi a obţine un rezultat diferit. Acum vei deveni de asemenea conştient când ceva MERGE bine. La sfârşitul lecţiei vei descoperi punctul tău de conştientizare modificat. Acum ştii mult mai multe despre “problema” ta şi metode de a o rezolva. Dar nu o ştii doar cu mintea. De fapt PERCEPI şi SIMŢI mult mai mult din ceea ce se întâmplă. Ai o nouă şi completă înţelegere corporală a acestui subiect.

Este chiar magic, dacă stai să te gândeşti.

Învăţarea tangoului nu se petrece într-o sală de curs ci se întâmplă în INTERIORUL FIINŢEI TALE. Se petrece prim modificarea continuă a punctului de conştientizare (PDC, pe scurt). Profesorul te poate ajuta să îl schimbi dar nu o poate face în locul tău. Va trebui să permiţi schimbării să se petreacă. Profesorul te poate învăţa anumite lucruri pentru că are PDC diferit pentru subiectele respective. El vede şi simte lucruri în dansul tău de care tu eşti doar vag conştient. El vede conexiunile între probleme diferite şi vede că soluţia poate fi în altă parte decât acolo unde o cauţi tu. El înţelege de asemenea profilul tău psihologic şi alege o abordare personală: ştie ce eşti pregătit să auzi şi ce nu eşti pregătit încă să auzi. Profesorul tău nu va încerca să te aducă DEODATĂ la PDC-ul său dacă decalajul dintre voi este semnificativ. Un bun profesor te va ajuta să împingi de fiecare dată PDC-ul tău puţin mai departe decât era în acel moment.

De ce este punctul tău de conştientizare aşa important? Pur şi simplu pentru că el defineşte fiecare experienţă pe care o ai, fiecare comportament, percepţie, obiectiv şi judecată. Paradoxul conştientizării este că adesea simţi că PDC-ul curent este final. Până când ceva ce ai citit, ceva ce ai auzit, ai simţit sau ai gândit îţi dă un imbold. Pentru majoritatea dintre noi acest punct se schimbă constant pentru că suntem permanent în creştere, învăţăm ceva nou, reflectăm la lucruri, încercăm să facem lucrurile diferit. Schimbările mari şi subite sunt numite epifanii sau revelaţii. Este ceea ce a simţit Buddha stând sub copac sau ceva ce ai putea simţi urmărind demonstraţia unui mare dansator. O schimbare bruscă de PDC se poate simţi ca şi când ai fi primit un uriaş corp de cunoştinţe, ca şi când deodată înţelegi şi simţi lucrurile într-un mod nou, mai intens şi mai complet. Suntem întotdeauna conştienţi când PDC se schimbă. Poate fi un moment “aha” sau poate fi doar un moment “da, corect, am înţeles”. Spre deosebire de descoperirea că Moş Crăciun nu există, este de obicei o experienţă chiar plăcută.

Şi cum te va ajuta asta la tango?

Datoria unui profesor este să înţeleagă care este punctul de conştientizare al studenţilor săi şi să îi ducă un pas mai departe. Datoria unui elev este să înţeleagă că punctul său de conştientizare trebuie să se modifice permanent dacă procesul de învăţare se desfăşoară cu succes. Poţi bloca PDC-ul tău sau îl poţi lăsa să se deplaseze cu uşurinţă.

Orice opinie excesiv de rigidă despre tine sau despre lume va împiedică PDC-ul se se deplaseze. Dacă tu gândeşti “Niciodată nu voi învăţa să fac asta, mama mea mi-a spus întotdeauna că nu am nici un simt al ritmului”, atunci ţi-ai blocat PDC-ul. Dacă gândeşti “adevăratul tango este aşa sau aşa, pentru totdeauna, amin”, ţi-ai blocat evoluţia. Dacă gândeşti “dansatorii buni sunt snobi, ei vor să danseze doar cu alţi dansatori buni” te împiedici pe tine însuţi de la a deveni un bun dansator. Nu poţi dispreţui pe cineva şi în acelaşi timp să doreşti să devii precum acea persoană. Asta ar fi absurd. Dacă gândeşti “tango este doar pentru femeile tinere care au picioare lungi şi le ridică foarte sus” te impiedici să descoperi că nu este adevărat. Dacă te gândeşti “Nu ştiu să fac asta acum dar voi şti în curând” atunci permiţi PDC să se deplaseze.

Care sunt condiţiile optime pentru învăţare? Trebuie să fii precum o coală albă. Devino un copil care învaţă să meargă. Copilul nu înjură pentru că a căzut, doar se ridică şi încearcă din nou. Învaţă într-o stare curioasă şi total neutră, fără prejudecaţi şi idei preconcepute despre tine. Abandonează-ţi problemele, valorile, doar urmăreşte unde vrea PDC-ul tău să meargă mai departe.

Tango, ca fenomen, are de asemenea punctul său colectiv de conştientizare care se modifică permanent. Doar uită-te la ceea ce noi consideram frumos acum zece ani şi ce ne place acum. Tangoul se dezvoltă şi asta ar trebui să faci şi tu. Dacă, după ce ai citit acest articol simţi că ai câştigat ceva noi înţelegeri, atunci felicitări: punctul tău de conştientizare tocmai s-a deplasat.

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *