Teoria corzilor

Rick McGarrey – Tango and Chaos

badbakWPostura greşită este obositoare, arată urât şi îţi strică dansul. Greutatea capului tău este aproximativ egală cu cea a unei bile de bowling. Dacă îl ţii aplecat îţi forţează spatele.

Multe probleme în tango vin de la postură. Postura greşită creează o cascadă de probleme care afectează atât echilibrul cât şi îmbrăţişarea. Te dezechilibrează, dezechilibrează partenerul şi creează tensiune musculară care va crispa dansul tău în moduri pe care nici nu le vei sesiza. Şi dacă eşti interesat de eleganţă şi stil, postura este cea mai importantă. De fapt postura corectă, combinată cu paşii corecţi, este totul. (Chiar înainte de a muri, Petroleo a spus la un moment dat că el îl consideră pe Miguel Angel Zotto cel mai bun dansator din lume datorită posturii sale.)

În cele din urmă, postura greşită este obositoare. Este o modalitate ineficientă de a-ţi folosi corpul şi atunci când dansezi cinci sau zece ore pe săptămână, postura greşită te poate epuiza. Joacă orice fel de jocuri mentale care te-ar putea ajuta să menţii o postură bună. Fii o păpuşă relaxată, trasă în sus de o sfoară… sau imaginează-ţi că eşti cea mai înaltă, cea mai relaxată persoană de pe suprafaţa de dans. Sunt numeroase incidente la o milonga aglomerată. Alţi dansatori se pot apropia foarte mult sau chiar te pot lovi; un partener mai puţin experimentat te poate dezechilibra; uneori te poţi pierde în muzică şi poţi aluneca… aşa că foloseşte puţină disciplină. Foloseşte o listă de veriifcare şi spune-ţi, “fii înalt” sau “relaxează-te” sau “pieptul sus”. Tango bun necesită concentrare şi disciplină. Durează mult timp să îţi formezi obiceiuri corecte şi chiar mai mult pentru a scăpa de cele incorecte. Dacă ai pierdut postura eşti terminat. Aşa că fă tot ceea ce este posibil pentru o postură bună.

stringWGândeşte-te la o sfoară imaginară care te trage în sus în timp ce dansezi. Îţi îndreaptă genunchii, gâtul, coloana vertebrală şi îţi ţine capul centrat şi echilibrat.

Dacă dansezi în postura corectă vei fi centrat şi din faţă. Fă exerciţiul cu sfoara în faţa unei oglinzi şi verifică dacă totul este simetric. Totul în afară de braţe ar trebui să fie simetric, stânga faţă de dreapta. Capul drept, umerii şi şoldurile ar trebui să fie la acelaşi nivel iar picioarele ar trebui să fie perfect drepte şi relaxate. Călcâiele sunt apropiate confortabil cu vârfurile picioarelor uşor depărtate, pentru echilibru. În timp ce sfoara te centrează, umerii sunt drepţi şi relaxaţi. După aceea, adaugă doar suficientă tensiune musculară pentru a ridica braţele în îmbrăţişare.

frontview2W_ro
Foloseşte exerciţiul cu sfoara în faţa unei oglinzi, urmărind simetria.

Obiectivul este să fim echilibraţi şi să ne mişcăm eficient. Dorim să eliminăm mişcările inutile ca să nu irosim energie folosind muşchii care nu sunt necesari. Folosirea muşchilor în mod inutil creează tensiune care se întoarce împotriva noastră. Relaxând muşchii de care nu avem nevoie, cei folositori nu vor fi forţaţi să compenseze tensiunea inutilă. De asemenea, consumăm mai puţină “energie mentală” – şi anume, eliminând mişcările inutile şi tensiunea musculară, creierul nostru are mai puţine lucruri la care să se concentreze. Dorim să prevenim supraîncărcarea căilor noastre neuromusculare. În imaginea de mai sus, Omul Sfoară stă în picioare eficient, folosind câţi mai puţini muşchi posibil, aşa că sistemul de comunicare între muşchi şi creier lucrează mai puţin.

Pentru mine, tango generează două probleme. Una este legată de umeri. Poate fi dificil uneori să ţin umerii jos, drepţi şi relaxaţi în timp ce dansez pe câmpul minat al unei milongi aglomerate cu braţele ridicate în îmbrăţişare. Una dintre soluţii este concentarea (“relaxează-te…”, “umerii jos”) şi alta este tehnica bună. Când un bărbat conduce bine cu pieptul şi bustul, femeia poate urma fără să primească semnale de la braţe şi ambii pot dansa cu umerii relaxaţi. Cealaltă problemă este capul. Voi vorbi despre asta într-un articol viitor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.