De ce este adesea aşa puţin dans în persoanele care dansează tango

posted in: Totul despre tango, Verotango | 15

Veronica Toumanova Articol original

Într-unul dintre articolele mele precedente scriam că cel mai dificil lucru pentru un professor de tango nu este predarea mişcărilor corecte ci să îi facă pe oameni să danseze. Deci, ce găsim noi profesorii (şi dansatorii) atât de dificil? Dicţionarele uzuale definesc dansul ca “mişcare ritmică pe muzică, de obicei urmărind o secvenţă de paşi”. La prima vedere această definiţie este corectă şi în acord cu ceea ce face orice persoană pe suprafaţa de dans. Dar soldaţii care mărşăluiesc pe un cântec militar se mişcă de asemenea în ritmul muzicii. În mod intuitiv, vei recunoaşte întotdeauna persoanele care dansează şi pe cele care doar se “mişcă ritmic”, atunci când eşti la milonga. Întotdeauna vei prefera să le priveşti pe cele care dansează.

Deci ce îţi place să priveşti? Ce este dansul? Hai să vedem mai întâi ce nu este.

Dansul nu este tehnică. Nu ai nevoie de tehnică perfectă pentru a dansa, de fapt este invers. Trebuie să dansezi pentru a dobândi abilităţi. Dansul nu vine din înţelegerea formelor, echilibrului şi dinamicilor, nici din abilitatea fizică de a crea acele forme sau dinamici. Ai nevoie de tehnică pentru a face dansul tău lipsit de efort şi expresiv dar chiar şi un copil mic poate să danseze. La marii artişti admiri tehnica dar dansul este ceea ce te emoţionează.

Dansul nu este mişcare fizică. Sau, mai precis, nu este DOAR mişcare fizică. Un exerciţiu pur fizic este obişnuit în sport iar sportul înseamnă obţinerea unui rezultat. Dansul nu urmăreşte un rezultat, urmăreşte să exprime ceva. Aşa cum apăsarea clapelor unui pian nu este în mod necesar muzică, nici mişcarea nu este în mod necesar dans. Dansul nu este efort, este lipsa efortului , mai precis efortul minim adecvat sarcinii.

Dansul nu este îmbrăţişare. În îmbrăţişare se creează dansul. Tango este cunoscut ca “dansul pasiunii” şi istoriceşte a oferit un joc senzual între bărbat şi femeie. Tensiunea senzuală sau sexuală nu este în mod necesar prezentă între dansatori, poate fi doar afişată. O confuzie obişnuită în tango este că această conexiune senzuală sau în cuvinte mai simple, această atitudine flirtantă este sursa dansului. Oricum, a îmbrăţişa senzual o femeie sau un bărbat nu creează dans. Conexiunea în tango merge mai adânc decât o conexiune sexuală între un bărbat şi o femeie, este o conexiune profund umană. Senzualitatea poate îmbogăţi dansul dar nu îl înlocuieşte. De aceea, tango este posibil între doi bărbaţi, două femei sau între o femeie leader şi un bărbat follower.

Dansul nu este nici conexiunea ta cu muzica deşi muzicalitatea este un factor important în crearea unui dans. A fi capabil să traduci modul în care auzi tu muzica în mişcare depinde de multe lucruri dar la fel ca îmbrăţişarea, muzica este doar unul dintre ingredientele necesare creerii dansului.

Dansul înseamnă că energia ta îţi foloseşte corpul pentru a exprima emoţii şi idei care îşi au originea în modul în care auzi muzica, asociată cu un vocabular specific de mişcări şi în conexiune cu mişcările partenerului tău. Orice act creativ, de la gătit până la a spune o poveste, are nevoie de idei, energie şi moduri de exprimare. În dans modul de exprimare este corpul tău. Prin urmare, dansul nu este ceea ce FACI, este ceva ce trebuie să DEVII.

Deci de ce este adesea aşa de puţin dans în cei care dansează tango?

Specific tangoului este faptul că are două componente la fel de importante: nevoia de a te mişca tu însuţi şi nevoia de a comunica cu partenerul (schimbul de impuls sau condus/urmat). Poţi lucra la propriile mişcări dar în tango asta este doar jumătate de poveste. Trebuie să petreci aproape la fel de mult timp învăţând cum să comunici cu partenerul prin mişcări şi intenţii foarte subtile, practic invizibile. Dansând îmbrăţişaţi chiar şi cele mai uşoare mişcări ale corpului tău sunt simţite cu claritate de partener. Îmbrăţişarea în tango este un mediu extrem de senzitiv şi poate fi o sursă de uriaş disconfort sau profundă bucurie.

Tango este o conversaţie şi pentru a putea purta o conversaţie ai nevoie de linişte. Pentru a comunica prin intemediul impulsurilor cu o altă persoană trebuie să creezi un spaţiu liniştit astfel încât şi cea mai subtilă intenţie să poată fi transmisă. Asta este ceea ce face tangoul aşa de introvertit şi implinitor emoţional, pentru că noi nu ne aducem aminte paşii, ne amintim calitatea conexiunii. Ne amintim senzaţii.

Persoanele care încep să înveţe tango se confruntă cu faptul că nu pot “ doar să danseze pe muzică”. Dacă fac asta de deconectează de partener. Cursurile de tango sunt construite pe două niveluri, să înveţi oamenii să comunice prin mişcări subtile, în acelaşi timp să se mişte expresiv ei înşişi astfel încât să se poată sincroniza cu energia muzicii. Asta este ceea ce vezi la dansatorii foarte buni: ei par calmi, naturali, adesea fără să mişte partea de sus a corpului, strânşi în îmbrăţişare şi totuşi, ca un întreg, ei pot crea cele mai extreme dinamici şi să fie pătrunşi de muzică. Profesorii au sarcina complexă de a arăta atât faţa dinamică a tangoului cât şi pe cea nemişcată.

Ce imită un începător? Ceea ce este cel mai vizibil pentru ochi. Când profesorii predau un dans foarte dinamic, în mod natural elevii copiază mişcările mari în detrimentul conexiunii cuplului. Când profesorii predau “lucrurile mici” studenţii copiază asta şi efectul este că îşi înăbuşe dorinţa de a se mişca pentru a deveni mai calmi. Ei nu pot încă să se mişte liber ŞI să conducă/urmeze subtil în acelaşi timp. Reprimând dorinţa de mişcare ei blochează curgerea energiei, asta conducând la tensiuni. Îmbrăţişarea devine o formă rigidă. Adaugă la asta necesitatea de a naviga într-un spaţiu plin de alte cupluri stresate şi imaginea este completă.

Pe toate suprafeţele de dans vedem oameni înăbuşindu-şi dorinţa naturală de mişcare, încercând să rămână “fixaţi” în acest mediu extrem de sensibil al îmbrăţişării. De asemenea, dorinţa de mişcare este adesea împiedicată de dificultăţi personale. Timiditatea, teama de expunere, teama de eşec, frica de contact, inabilitatea de conectare cu muzica şi în consecinţă, de a avea idei şi sentimente de exprimat. Vedem de asemenea şi opusul: oameni care lasă energia să curgă liber, mişcându-se mult în interiorul îmbrăţişării, ceea ce creează un fel de dans, dar comunicarea se reduce la dialogul între două persoane care strigă una la cealaltă de la câţiva centimetri depărtare.

Pentru a învăţa tango trebuie să faci lucrurile greşit înainte de a le face bine, ceea ce înseamnă să permiţi energiei să circule indiferent de consecinţe. Asta nu înseamnă neapărat să te mişti MULT dar uneori se întâmplă, în mod inevitabil. Când copii sau puii de câine deprind o nouă abilitate ei încep să se mişte cu un unic scop în minte şi o fac din nou şi din nou, mişcându-se prea mult sau prea puţin, căzând şi ridicându-se, încercând în diferite moduri, până când dobândesc reflexele adecvate şi mişcarea este dezbrăcată de de tot ceea ce nu este necesar pentru a fi eficientă. Dar a deveni precum un copil sau un căţeluş este foarte dificil pentru adulţi. Este provocator pentru oameni să afle despre ei că sunt novici la ceva, mai ales când sunt priviţi şi judecaţi de alte persoane din jurul lor. Copiilor nu le pasă dacă greşesc dar adulţii vor să facă lucrurile bine de la început. Cei care învaţă cel mai rapid tango sunt cei cărora nu le este frică să se mişte, nu le este frică să se lase purtaţi de mişcări şi muzică, nu le este frică să arate ridicol.

Mai mult, cei mai mulţi dintre noi vin la tango cu o vastă educaţie intelectuală. Trăim în minţile noastre şi în calculatoarele noastre, nu în corpurile noastre. Încercăm să procesăm intelectual ceea ce ni se întâmplă. Asta nu este eficient atunci când înveţi mişcări. Corpul tău funcţionează în moduri pe care nu le poţi înţelege complet ca să nu mai vorbim de a le controla mental. Îţi poţi controla digestia? Îţi poţi activa bătăile inimii? Îţi împingi în mod conştient sângele prin vene? În creierul tău sunt mai multe conexiuni neurale decât stele în galaxia noastră şi asta este o realitate, nu o metaforă. Le poţi controla? Sau ele te controlează pe tine? Rigiditatea unui dansator/dansatoare este adesea rezultatul minţii lui (sau ei) conştiente de a încerca să înţeleagă şi să controleze fiecare moment ÎNAINTE de a se întâmpla, ceea ce, pur şi simplu, nu este posibil. Mintea ta nu conduce spectacolul, ea doar te ajută să înţelegi intenţia şi mecanicile mişcării. De aceea liderii îşi imploră followerii “Te rog, încetează să mai gândeşti!”

Pentru a fi capabil să “devii dans” trebuie să permiţi întregii tale fiinţe să se abandoneze energiei pe care o generezi şi să fii totuşi prezent, conştient de ceea ce se întâmplă. Doar a te abandona conduce la mişcări automate. Abandonul conştient va crea adevăratul dans şi adevărata încântare pe care o căutăm toţi în tango. Dansul este o stare specială numită “flux”. Pare dificil dar de fapt nu este. Fluxul este cel mai natural lucru pe care îl poate face un om. Este ceea ce faci când nu încerci să controlezi ceea ce se întâmplă, când nu faci efort. Trebuie să devii un dansator înainte de a deveni un dansator avansat şi a dansa înseamnă să încorporezi complet fiecare mişcare. În acest fel, indiferent de nivelul tău, poţi dansa din prima ta zi de tango până în ultima. Este asta o veste bună?

.

Exprima evaluarea ta, oferind un numar de pantofiori:
1 Pantofior2 Pantofiori3 Pantofiori4 Pantofiori5 Pantofiori (10 evaluari, medie: 4,60 din 5)
Se încarcă...

15 Responses

  1. Marius

    Imi place mult articolul si intrezaresc valabilitatea celor expuse. Multumesc!

  2. Mos Gerila

    Traducere DE C####! Hai sa vad daca ai c#### sa lasi comentariul asta 🙂 Zi-mi si mie „cu drag”!
    Te simti important cand postezi pe blogul asta? Ti-ai pus problema ca s-ar putea sa fii mic, mic, in tango si ca incerci sa te ridici cu smecherii? Hai, fa-mi pe plac si lasa comentariul! Oooops! Unde sunt pantofiorii? :/

  3. Mos Gerila

    Multumesc. Pot sa-ti raspund si cu IP de Afganistan. Exista TOR. Dar asta nu va face traducerile tale mai bune 😉 si nici modul tau de a te exprima mai valoros.
    In fine, scoate chestia aia cu „comunitatea de tango din Romania” ca e o infatuare exagerata. Ai un blog cu traduceri mediocre si atata tot. Chiar crezi ca reprezinti comunitatea?

  4. Mos Gerila

    Intai, scuze pentru primul mesaj! Mai scap in badaranie cand sunt foarte nervos si mai si beau ceva.
    Dar, cu riscul sa ma repet, o sa reiau punctele mele de vedere:

    1. Este laudabil ca te-ai gandit sa faci traduceri. Ti-ai asumat o munca grea. Dar… Exact cum spunea cineva acum 2 zile, acestea par traduse de o masina. In plus, se deformeaza de prea multe ori textele initiale.

    2. Selectia textelor mi se pare extrem de limitata. E ca si cum ti-ai fi propus sa faci copii (incomplete, totusi), ale catorva site-uri. Cum alegi ce vei traduce?

    3. Ce te face sa-i spui site-ului „Comunitatea de tango din Romania”? Sunt cateva texte traduse din rusi, eventual un american emigrat in BsAs. Iar cele cateva articole pe care le-ai scris, sunt simple articole de blog, nicidecum nu ridica site-ul la rangul de oglinda a unei comunitati.
    Pentru a fi un site al intregii comunitati, ar trebui sa fie complet (lipsesc, spre exemplu, multe scoli, inclusiv cea a campionului european), ar trebui sa puna la dispozitie unelte mai moderne de dialog (nu un simplu comment moderat), ar trebui sa se vada in el viata acestei comunitati.
    Altfel, chiar daca ma repet, este doar un blog si nu „Comunitatea de tango din Romania”.

    4. Traficul si numarul de aprecieri pe articole spune tot despre cat de reprezentativ e acest blog in comunitate. Iar ca share-uri, multe sunt automate, facute de oameni care share-uiesc tot ce apare.

    5. In comunitate sunt multi traducatori buni. Poti cere, macar pentru un articol, doua, parerea acestora. Altfel, e pacat de munca ta, caci aduce un produs de o calitate slaba.

    6. Nu inteleg de ce vrei neapart sa tii ceea ce scrii pe un site, cu unelte sarace (wp nu e optim decat pentru derivate de blog), cand FB si Google iti ofera unelte moderne, iar o pagina tinuta pe acestea are la dispozitie statistici complexe, sugestii, previziuni. I-adevarat ca nu-ti da IP-urile :P, dar acest mic dezavantaj este cu mult balansat de ce poti face acolo. Iar ca vorbeam de IP, e usor de ascuns (exista servere offshore, neacoperite de niciiun control statal, care te pot pozitiona oriunde in lume. Cat despre datele despre IP-uri, sunt considerate date confidentiale 😉
    Oricum, si pseudonimul si mailul n-au fost menite sa ascunda vreo identitate de cineva din comunitate, ci doar sa nu umple motoarele de cautare cu nume reale.

    7. Nu cred ca esti mic in tango. Era o jignire gratuita. Dar tocmai pentru ca ai o varsta in tango, esti si consumator de tango. Iti place, cred, ca atunci cand accesezi o resursa de tango (profesori, cursuri, site-uri, etc.) ea sa fie exact ceea ce se pretinde si, mai ales, sa fie de calitate.
    Nu stiu daca si cu asta ma repet, dar a existat un proiect de portral, la care autorul intentiona sa lucreze cu o armata de editori, specializati pe anumite domenii, care sa furnizeze continut de calitate. Dar, chiar si acel proiect a dat gres, pentru ca nu a fost in stare sa reprezinte pe toata lumea si s-a lovit de neincrederea celor, ca mine, care au contestat sistemul de selectie a acestor editori.

    In fine, nu mai vreau sa scriu mai mult, dar, te rog sa ma crezi ca, de cate ori vad un share de pe blog-ul tau si ii citesc continutul, ma enervez. Mai bine propui un articol in original si propui teme de discutie, in care, cei interesati, sa comenteze, decat traducerile astea. Probabil doar 1-2% dintre dansatorii nostri nu stiu sa citeasca in engleza, dar, chiar si aceia, ar intelege imediat sensul din discutia celorlalti.

    Bafta!

  5. Mos Gerila

    P.S. Am obiceiul sa-mi corectez greselile pe care le scap prin texte. Se pare ca aici n-am cum…

    • Sorin

      Multumesc pentru comentariu. Ai pus multe intrebari si faci multe afirmatii, imi pare rau ca nu iti pot raspunde in seara asta si probabil nici maine. Pe de alta parte, nici nu stiu daca mai exista asa de multe lucruri care sa nu fi fost spuse in http://ctango.ro/2015/05/intrebari-puse/ si http://ctango.ro/2016/03/clarificari/ Mi se pare ca de la un punct incolo suntem intr-un dialog al surzilor (atunci cand reusim sa vorbim civilizat) – tu iti spui parerile, eu imi spun parerile si nici unul dintre noi nu le aude cu adevarat pe ale celuilalt.
      Inteleg ca te deranjeaza acest site (sau blog, ca sa nu te enervez) dar nu observi ca acest „blog cu traduceri mediocre” a ajuns, intr-un an si jumatate, fara nici un fel de promovare la primul loc in google pe termenii „tango” si „romania”.
      Daca vrei putem sa continuam discutia in alta parte, ca sa nu mai fie nevoie sa ne ascundem sub pseudonime. Propune.

  6. Mos Gerila

    E adevarat. Acum am vazut. Dar Google te plaseaza sus, prin continut, iar continutul se bazeaza pe cuvinte. Si site-ul abunda de cuvinte de tango, este actualizat destul de des, deci indeplineste multe criterii de pozitionare. Eu nu m-as increde prea tare in asta. Insa, cu atat mai mult, odata cu pozitia, vine si responsabilitatea.
    La fel de dragut este si ce iti apare pe FB daca vei cauta „tango romania”. In fine, poate ca aici sunt rezultatele personalizate.
    Putem discuta oricand si oriunde. Dar, daca imbunatatesti calitatea traducerilor si nuantezi ideea de reprezentativitate pentru o intreaga comunitate, eu n-o sa mai am nimic de comentat.

  7. Sorin

    E cel putin ciudat ca la varsta mea sa vorbesc cu Mos Gerila 🙂 🙂
    Draga mosule, daca ma ducea capul sa fac mai mult crede-ma ca faceam. Legat de traduceri, asta inteleg ca te supara cel mai tare, am avut (si am) si eu indoieli. Am cunostinte cu PhD la catedra de limba engleza a Univ. Buc. si le-am cerut de cateva ori parerea. Nu au gasit traducerile ca fiind perfecte dar nici nu au adus mari modificari. Din punctul lor de vedere traducerile nu sunt nici pe departe asa proaste cum le vezi tu (ci dimpotriva) dar nimeni nu este detinatorul adevarului absolut. Poate tu esti cel care are dreptate.
    Ca sa nu mai continuam la infinit aceasta discutie iti fac o propunere: iti ofer neconditionat acest site, in ce forma doresti – te fac administrator, iti dau acces cu cPanel, FTP, etc. Il poti chiar gazdui in alta parte, doar sa imi spui name-serverele. Astfel, il poti redenumi, sterge, folosi unelte moderne, imbunatati traducerile etc. Adica poti pune personal in aplicare toate sfaturile pe care mi le dai. Mai ales ca am inteles ca ai cativa mari scriitori care te-ar putea ajuta.
    Sa zicem ca o saptamana ar fi timp suficient sa te decizi. Daca nu esti interesat de oferta, te rog sa ai grija de renii tai, de sanie, sa duci jucarii copiilor si sa ma lasi sa fiu in continuare prost si nereprezentativ. De ce iti consumi timpul si energia umpland zeci de pagini de critici la adresa ctango? Nu ar fi mai simplu sa il ocolesti? Chiar daca iti apare numele in fata pe undeva nu te forteaza nimeni sa intri.
    Cand mai vii in Buc dau eu o sticla de votca, pui tu apa/Cola si sunt sigur ca gasim lucruri mai interesante de discutat! 🙂

  8. Claudiu

    Fie. Mos Gerila nu exista. Ai stricat farmecul Craciunului 🙂
    Am milonguero.ro si am facut ceva site-uri si aplicatii web la viata mea ca sa pot sa imi fac singur un portal. Dar tocmai aici era ideea. Nu se realizeaza nimic daca cineva isi asuma singur continutul site-ului. Eu vad portalurile de comunitate ca apartinand comunitatii, inclusiv la capitolul generare de continut.
    Cand voi gasi timpul sa pun cap la cap un proiect asa cum mi-l doresc, in care sa pot include cat mai multe persoane, ii voi da drumul. Ctango nu ma intereseaza.
    Reactiile mele la site au fost aceleasi ca la orice lucru care ma deranjeaza in comunitate. O spun si gata. Din pacate, am vorbit mult pe pagina mea FB, peste 8 ore de dialog iar cand am scris la tine eram deja foarte montat.
    Poate era bine sa fii si tu in acel dialog. Poate era bine sa ramana doar pe FB. Din punctul meu de vedere ai putea sa stergi tot ce am discutat aici. Le dam doar subiecte de barfa oamenilor.
    Vorbim la Bucuresti, la Carlos si Rosa, daca vrei. Nu imi doresc sa ducem asta adanc in zona personala.
    O seara frumoasa!

Leave a Reply